Isus, bucuria credinciosului, Luca 1:39-55

Isus, bucuria credinciosului, Luca 1:39-55

Isus, bucuria credinciosului

Luca 1:39-55

Dacă mă întrebați, așadar, despre fericire nu vă pot spune decât că sunt temeinic nefericit, mereu și parcă din ce în ce mai nefericit. Creștinește, omenește, nefericit. (…) Nu știu să-mi domin vârsta și șubrezelile, n-am vocația opțiunii radicale, n-am învățat, în 60 de ani de viață, să-mi administrez singurătatea, deși trăiesc, de mult, sub seducția ei.” Andrei Pleșu, „O temă inactuală: Fericirea” în Dilema veche

Idee centrală: Credința este ceea ce ne încurajează să exprimăm bucurie chiar dacă experimentăm tristețe.

I. Bucură-te chiar dacă ești neînțeles v.39-45


II. Bucură-te chiar dacă te afli în smerire v.46-50
există bucurie chiar dacă ne vedem păcătoși v.47
– există bucurie chiar dacă ne vedem lipsiți de strălucire v.48a
– există bucurie chiar dacă ne vedem lipsiți de putere v.48b-49


Credința în Cristos aduce bucurie în ciuda situațiilor de smerire prin care ai trece.
„Dacă vreun om gândește rău despre tine, nu fii nervos pe el, pentru că tu ești mai rău decât crede el.” Charles H. Spurgeon


III.Bucură-te chiar dacă vezi nedreptate v.51-56

Așteptarea lui Cristos este ceea ce ne aduce bucurie indiferent ce ne așteaptă în lumea aceasta.

Dumnezeu să îți vorbească și prin acest mesaj!